Citate Celebre

George Bernard Shaw

admin — Sun, 20 Jul 2008 12:24:29 +0000

George Bernard Shaw (n.26 iulie 1856, Dublin - d. 2 noiembrie 1950, Ayot Saint Lawrence) a fost un scriitor irlandez, laureat al premiului Nobel pentru literatura in 1925, considerat cel mai mare dramaturg de limba engleza de la William Shakespeare. Shaw s-a facut cunoscut nu numai ca autor de piese de teatru, ci si ca critic de arta si publicist politic.

Emil Cioran

admin — Sun, 20 Jul 2008 12:22:08 +0000

Emil Cioran (n. 8 aprilie 1911, Rasinari; d. 20 iunie 1995, Paris) a fost un filozof si scriitor roman stabilit in Franta.

Dupa studii clasice la liceul Gheorghe Lazar din Sibiu, incepe la 17 ani studiul filozofiei la Universitatea din Bucuresti. A fost coleg cu Constantin Noica si elev al lui Tudor Vianu si Nae Ionescu. Bun cunoscator al limbii germane, a studiat in original pe Immanuel Kant, Arthur Schopenhauer, si mai ales pe Friedrich Nietzsche. Inca din tinerete a aratat inclinatie spre agnosticism, aparandu-i evidenta "incovenienta existentei". In timpul studentiei a fost in mod deosebit influentat de lectura lui Georg Simmel, Ludwig Klages si Martin Heidegger, precum si de filozoful rus Lev Sestov, care situase intamplarea in centrul sistemului sau de gandire. In 1933 obtine o bursa, care ii permite sa continue studiile de filozofie la Berlin, unde intra in contact cu Nicolai Hartmann si Ludwig Klages.

John Locke

admin — Sun, 20 Jul 2008 12:17:31 +0000

John Locke (29 august 1632 - 28 octombrie 1704) a fost un filosof si om politic englez din secolul al XVII-lea, preocupat mai ales de societate si epistemologie. S-a nascut la Wrington, Anglia; studiaza mai intai la Londra, apoi trece la Oxford, manifestand o deosebita preferinta pentru studiile exacte, medicina si filosofie. In anul 1665 este secretar de legatie la Cleve, pe langa Sir Walter Van, dar pentru scurta vreme, doua luni. Intors de la Cleve in Anglia, cunoaste un an mai tarziu pe Lordul Anthony Ashley, care va fi ridicat ceva mai tarziu la rangul de Earl of Shaftesbury, cu care se imprieteneste si in a carui casa va indeplini, de la 1667 la 1675, oficiul de medic precum si pe acela de educator. Prietenia cu lordul Anthony Ashley a decis si peripetiile vietii lui John Locke. Impartasind impreuna cu acesta raspunderi politice, fiindu-i secretar si atunci cand prietenul sau a fost Lord Cancelar cat si atunci cand a fost prim-ministru, el a trebuit sa-l urmeze pe Shaftesbury si cand acesta a trebuit sa se refugieze in Olanda in urma conflictului cu regele, unde traieste luandu-si diferite nume si schimband orasele, pentru a nu fi descoperit, de la 1683 pana la 1689, cand se urca pe tronul Angliei. Intorcandu-se in patrie, el este numit mai intai "Commissioner of appeals" iar apoi "Commissioner of trade and plantages". John Locke moare la Essex la 28 octombrie 1704.

Despre fericire

admin — Sun, 20 Jul 2008 12:15:42 +0000

Fericirea sau nefericirea oamenilor este in mare parte opera lor. (John Locke)

A fi fericit inseamna iubire, asa ca a fi fericit inseamna suferinta, asa ca nefericirea inseamna iubire, sau iubirea inseamna suferinta, sau suferinta din prea multa fericire. (Woody Allen)

Nu, nu sunt fericit si probabil ca n-am sa fiu niciodata. Asta-i adevarul! Exista si oameni inapti de a gusta fericirea. Pentru ei aceasta fericire nu-i decat un cuvant rece, inscris in dictionar la litera cuvenita. Incontestabil ca eu fac parte din aceasta categorie. (Emil Cioran)

Am invatat ca toata lumea vrea sa traiasca pe varful unui munte, fara sa stie ca adevarata fericire este in felul in care urci pantele abrupte spre varf. (Gabriel Garcia Marquez)

Nu avem dreptul de a consuma fericire fara a o produce. (George Bernard Shaw)

Atat timp cat esti fericit, vei avea multi amici

admin — Sun, 20 Jul 2008 12:14:47 +0000

Atat timp cat esti fericit, vei avea multi amici - Donec eris felix, multos numerabis amicos

- vers din Ovidiu.

Poetul, deportat de catre imparatul roman Augustus, a ajuns in Tomis (Constanta de azi). Vazandu-se parasit de catre prieteni, a rostit intristat cuvintele amintite mai sus, care se folosesc de obicei impreuna cu versiul urmator:
"Dar daca cerul se acopera de nori, vei ramane singur."
Ca o concluzie, prin cuvintele rostite de Ovidiu putem reprezenta destinul unui om parasit la necaz de prietenii care roiau in jurul lui atunci cand era bogat, o ducea bine si era fericit.