Sigmund Freud
Posted on July 11, 2008
Filed Under Autori Citate Celebre | Leave a Comment
Sigmund Freud (n. 6 mai 1856, Freiberg, astazi Pribor/Republica Ceha - d. 23 septembrie 1939, Londra) a fost un medic neuropsihiatru evreu austriac, fondator al scolii psihologice de psihanaliza. Principalele teorii ale acestei scoli sunt fondate pe urmatoarele ipoteze:
- Dezvoltarea umana este inteleasa prin schimbarea zonei corporale de gratificare a impulsului sexual.
- Aparatul psihic refuleaza dorinte, in special cele cu continut sexual si agresiv, acestea fiind conservate in sisteme de idei inconstiente.
- Conflictele inconstiente legate de dorintele refulate au tendinta de a se manifesta in vise, acte ratate si simptome.
- Conflictele inconstiente sunt sursa nevrozelor.
- Nevrozele pot fi tratate, cu ajutorul metodei psihanalitice, prin aducerea in constient a dorintelor inconstiente si refulate.
Freud este considerat a fi parintele psihanalizei iar lucrarile sale introduc notiuni precum inconstient, mecanisme de aparare, acte ratate si simbolistica viselor.
Woody Allen
Posted on July 11, 2008
Filed Under Autori Citate Celebre | 1 Comment
Woody Allen (1 decembrie, 1935), New York, numele initial Allen Stewart Konigsberg, numele legal Heywood Allen, este unul dintre cei mai importanti regizori de film si comedieni americani, de nationalitate evreu.
Biografia
Filmul sau preferat din copilarie este Double Indemnity, in regia lui Billy Wilder. In primul an de scoala a fost inscris intr-o clasa avansata, dat fiind bunul coeficient de inteligenta. Va uri scoala din prima zi, devenind un rebel. Nu va face temele pentru acasa, fiind nepoliticos cu profesorii si indisciplinat. Surprinzator, era foarte bun in sport (baschet, fotbal, fotbal american, stickball) si mereu intre primii alesi a juca in echipele din cartier. Ii placea boxul si se antrena serios timp de mai multe luni, pana cand parintii i-au cerut sa abandoneze. In orice caz, sportul si filmul nu au fost singurele sale interese. A devenit obsedat de muzica si de magie (mai tarziu acestea vor deveni elemente caracteristice filmelor sale). In jurul varstei de 15 ani a dat o auditie pentru un program de televizune The Magic Clown: a facut un truc Passe-passe bottles, dar fiindca facuse sa apara o sticla de lichior, i s-a interzis difuzarea in emisiunea pentru copii. Va incepe sa cante la clarinet si o va face de atunci in fiecare zi.
In primavara lui 1952 Allan S. Konigsberg si-a schimbat numele in Woody Allen. La 16 ani a inceput sa scrie glume pe care le-a trimis principalelor ziare newyorkeze, sperand ca ziaristii sa le foloseasca. Fiind timid, nu a vrut ca colegii de scoala sa-i vada numele in ziar, in cazul in care glumele vor fi fost publicate. Foarte curand, glumele lui au fost frecvent folosite de Earl Wilson de la New York Post, aparand nesemnate sub rubrica Earls Pearls. Doar pe data de 25 noiembrie 1952, numele sau va fi mentionat la sfarsitul rubricii, si din acel moment lucrurile incep sa-i mearga bine ca autor umoristic si de comedie. In 1953, Woody s-a inscris la facultatea de arta cinematografica la Universitatea New York. Nefiind interesat sa asiste la o mare parte din cursuri , si avand note insuficiente la sfarsitul semestrului,, va fi in cele din urma exmatriculat. In 1959, simtindu-se melancolic fara un motiv aparent , Woody Allen a inceput o terapie psihanalitica . De atunci va vizita un psihanalist saptamanal, cu intreruperi ocazionale, dupa afirmatiile sale , nu atat pentru terapie, cat pentru a vorbi cu o persoana obiectiva. Datorita acestei lungi experiente, psihanalistii si glumele despre ei vor fi o tema constanta in creatiile sale.
Prima prietena stabila, care va deveni prima lui sotie, a fost Harlene Rosen. S-au cunoscut la repetitia generala a unui trio de jazz, in care el canta la saxofon sopran, Harlene canta la pian , iar prietenul lui Woody, Elliot Mills, la tobe. In 1955, Woody a fost unul dintre cei 6 angajati ai NBC-ului, in cadrul unui program pentru perfectionarea scriitorilor. In consecinta, Woody a plecat la Hollywood fara Harlene pentru a se alatura grupului de scriitori pentru Ora Comediei Colgate. Liderul grupului, Danny, era fratele mai mare al scriitorului Neil Simon. Mai tarziu, Woody Allen va spune ca tot ce a invatat despre comedie, a invatat de la Danny Simon.
Woody si Harlene s-au casatorit la data de 15 martie 1956 la Hollywood. S-au intors apoi la New York unde Harlene va studia filozofia ,iar Woody va compune monologuri si glume pentru actori comici, la pretul de 100$ de fiecare minut "recitat" de acestia. In verile anilor 1956-58, Woody Allen a dobandit o experienta inestimabila scriind si regizand la teatrul Tamiment. La Tamiment s-au pus saptamanal in scena noi si noi musicaluri si scheciuri scrise si regizate de el. Textele nici unuia dintre aceste scheciuri nu s-au pastrat, cu exceptia celui al "Seratei Inaugurale", care a fost regasit recent. In noiembrie 1958, Woddy a inceput sa scrie impreuna cu Larry Gelbart pentru The Chevy Show, pe canalul NBC. Spectacolul, cu faimosul Sid Caesar, a rulat la televiziune vreme de 10 ani. In primii ani Woody Allen era destul de multumit cu aceasta slujba la televiziune, castigand 1.700$ pe saptamana. Dupa ce a vazut un spectacol teatral cu Mort Sahl, incetul cu incetul interesul sau pentru televiziune a inceput sa scada , lasand loc planului de a se lansa el insusi ca actor de comedie. In 1958 Woody ii cunoaste pe viitorii sai manageri, Charles H. Joffe si Jack Rollins. De atunci, acestia au negociat pentru Woody Allen contracte in valoare de milioane de dolari, fara ca intre ei si artist sa fi existat vreodata un contract scris , intelegerea fiind consfintita doar printr-o strangere de mana. Ei l-au convins pe Woody Allen sa prezinte el insusi, pe scena, ceea ce scria. Din 1960 si pana in 1968 Woody a lucrat ca actor comic , devenind mai cunoscut ca oricand in trecut. Daca in 1960 castiga doar 75$ pe saptamana, in 1964 devenise deja un actor afirmat, solicitat pentru spectacole in intreaga tara, si castiga 5.000$ pe saptamana. in aceasta perioada Woody Allen a realizat trei albume : Woody Allen, Woody Allen Volume 2 si The Third Woody Allen Album. In 1964, Woody si-a facut debutul in industria cinematografica, fiind angajat ca scenarist pentru WhatAs New Pussycat.
Oscar Wilde
Posted on July 11, 2008
Filed Under Autori Citate Celebre | Leave a Comment
Oscar Fingal O’Flaherty Wills Wilde (n. 16 octombrie 1854, Dublin - d. 30 noiembrie 1900, Paris), scriitor irlandez, cel mai cunoscut dintre scriitorii estetizanti de limba engleza.
Biografie
Oscar Wilde a fost fiul unui medic irlandez. Tatal sau, sir William Wilde, doctor specialist in boli de ochi si urechi, anticar si scriitor, mai avea trei copii dintr-o prima relatie. Mama sa, Jane Francesca Elgee, era poeta (scria poeme revolutionare sub pseudonimul Speranza) si jurnalista. In timpul scolii, Oscar a excelat in studiul clasicilor, la limba greaca si la desen, castigand numeroase premii si burse de studiu. Dupa studii stralucite la Trinity College din Dublin, audiaza prelegerile de estetica ale lui John Ruskin la Universitatea din Oxford, unde se distinge si prin gusturile sale rafinate, imbracamintea eleganta si stilul dandy de viata. Dupa absolvire, in 1878, se muta la Londra.
In acelasi an, 1878, primeste premiul "Newdigate" pentru poezie si initiaza miscarea "Arta pentru Arta", prin care dezvolta teoria sa asupra estetismului. In 1882 publica prima sa culegere de versuri, in privinta careia criticii nu au cazut de acord. Urmeaza o perioada in care tine o lunga serie de prelegeri de Estetica in Statele Unite si Canada, o alta in care Wilde locuieste pentru o scurta perioada la Paris, dupa care isi incheie sirul de conferinte in Marea Britanie si Irlanda. Urmatorii sase ani reprezinta apogeul de creatie al irlandezului. Povestile pentru copii, piesele de teatru si mai ales "Portretul lui Dorian Gray" ii aduc lui Oscar Wilde, pe langa niste citatii in tribunale, si mult dorita faima.
In 1884 se casatoreste cu Constance Lloyd, cu care are doi fii: Cyril (1885) si Vyvyan (1886). Tot in 1886, Wilde are prima relatie homosexuala cu tanarul Robbie Ross (la moartea acestuia din urma, in 1918, cenusa sa va fi inhumata in mormantul lui Oscar Wilde).
In ultimele decenii ale secolului al XIX-lea publica o serie de opere care ii aduc un mare renume in lumea artistica.
Declinul sau incepe in vara lui 1891, cand Oscar il intalneste pe lordul Alfred Douglas. In curand, cei doi devin iubiti si de nedespartit pana la arestarea lui Wilde, patru ani mai tarziu, cand dupa acuzarea de (pe atunci ilegala in Anglia) va fi condamnat la inchisoare. Ostil filozofiei si conventiilor morale ale epocii victoriene, Oscar Wilde duce o viata de ostentatie cinica si de scandal, afisandu-si public relatia sa homosexuala, ceea ce ii atrage in 1895 o condamnare penala de doi ani inchisoare pentru ultragiu la moralitatea publica.
Intre timp sotia si copiii il parasesc si isi schimba numele in "Holland". Dupa eliberare, ruinat financiar de luxoasa relatie cu Bosie si cazut in dizgratie, Wilde mai traieste inca trei ani, cutreierand Europa si locuind in hoteluri ieftine.
Ultima parte a condamnarii o ispaseste in inchisoarea din Reading si va face obiectul unei celebre balade. Eliberat in 1897, se stabileste in Franta, unde-si sfarseste viata in uitare si singuratate. Isi gaseste sfarsitul la Paris pe 30 noiembrie 1900, dupa o meningita, ce se instalase pe fondul unei infectii puternice la o ureche. Este inmormantat in cimitirul "Pere Lachaise" din Paris.
Statuia lui Oscar Wilde in Ryan Park, Dublin
Oscar Wilde a publicat versuri (Poems, 1881), povestiri (The Happy Prince and Other Stories, 1888), eseuri (The Soul of Man under Socialism, 1891). Romanul "Portretul lui Dorian Gray" (The Picture of Dorian Gray, 1891), cea mai importanta opera a sa, este o ilustrare pregnanta a principiilor sale estetice. El defineste rolul artistului in cautarea rafinamentului si frumosului si situeaza arta mai presus de viata, pentru ca exprima esenta caracterelor si a fenomenelor mai fidel decat insasi realitatea.
In creatia sa dramatica, "Evantaiul doamnei Windermere" (Lady Windermere’s Fan, 1892), "O femeie fara importanta" (A Woman of no Importance, 1893), "Sotul ideal" (An Ideal Husband, 1895), "Ce inseamna sa fii onest" (The Importance of Being Earnest, 1895), care continua traditiile comediei engleze din secolul al XVIII-lea cu Sheridan, Oscar Wilde satirizeaza snobismul, frivolitatea si fatarnicia "inaltei societati" a timpului, lasand sa se intrevada preocuparile sale proprii pentru problemele spirituale majore ale omului. Subtilitatea caustica a satirei si ingeniozitatea paradoxului, verva scanteietoare a dialogului, bogatia ornamentala si rafinamentul cizelarii stilistice a frazei au impus creatia lui Oscar Wilde in dramaturgia de la finele secolului al XIX-lea.
Ultimele lucrari, dupa proces si dupa sederea in inchisoare, vadesc sensibil departarea de principiile sale estetizante. In confesiunea De profundis (1897) el nu mai face risipa de paradoxuri stralucitoare, ci povesteste cu multa durere in suflet despre zbuciumul sau. Ideea ca viata este un vartej de suferinte pe care oamenii si le pricinuiesc unii altora sta la baza ultimului poem al lui Oscar Wilde, "Balada inchisorii din Reading" (The Ballad of Reading Gaol, 1898). Ea a fost scrisa sub impresia lasata de executarea unuia dintre detinutii care se aflau impreuna cu el in inchisoare si care fusese condamnat pentru ca isi ucisese iubita:
Yet each man kills the thing he loves,
By each let this be heard,
Some do it with a bitter look
Some with a flattering word,
The coward does it with a kiss,
The brave man with a sword.
Caci toti ucidem ce ni-i drag
Si-ntindem mortii prada,
Unii ucid cu desmierdari,
Multi cu priviri de-otrava,
Cei lasi ucid cu sarutari
Iar cei viteji cu spada.
Oscar Wilde a fost un stilist remarcabil. El stia sa picteze prin cuvinte, zugravind in fata ochilor fanteziei cititorului tablouri de o frumusete uimitoare. Privita in ansamblu, creatia lui a oglindit declinul umanismului si cultul artei in ceea ce are ea mai elevat.
Mihai Eminescu
Posted on July 11, 2008
Filed Under Autori Citate Celebre | Leave a Comment
Mihai Eminescu (n. 15 ianuarie 1850, Botosani sau Ipotesti, d. 15 iunie 1889, Bucuresti) a fost un poet, prozator si jurnalist roman, socotit de cititorii romani si de critica literara drept cel mai important scriitor romantic din literatura romana, supranumit si "luceafarul poeziei romanesti".
Biografie
Data si locul nasterii
Intr-un registru al membrilor Junimii Eminescu insusi si-a trecut data nasterii ca fiind 20 decembrie 1849, iar in documentele gimnaziului din Cernauti unde a studiat Eminescu este trecuta data de 14 decembrie 1849. Totusi, Titu Maiorescu, in lucrarea Eminescu si poeziile lui (1889) citeaza cercetarile in acest sens ale lui N. D. Giurescu si preia concluzia acestuia privind data si locul nasterii lui Mihai Eminescu la 15 ianuarie 1850, in Botosani. Aceasta data rezulta din mai multe surse, printre care un dosar cu note despre botezuri din arhiva bisericii Uspenia (Domneasca) din Botosani; in acest dosar data nasterii este trecuta ca "15 ghenarie 1850", iar a botezului la data de 21 in aceeasi luna. Data nasterii este confirmata de sora mai mare a poetului, Aglae Drogli, care insa sustine ca locul nasterii trebuie considerat satul Ipotesti.
Alexandre Dumas
Posted on July 11, 2008
Filed Under Autori Citate Celebre | Leave a Comment
Alexandre Dumas - Dumas Davy de la Pailleterie, cunoscut si ca (Alexandre Dumas pere) Alexandre Dumas tatal (n. 24 iulie 1802, Villers-Cotterets (Aisne) - d. 5 decembrie 1870, Puys (Seine-Maritime) a fost un autor de romane istorice de aventuri, prin care a devenit cel mai popular scriitor francez din lume.
Biografia
Bunicul sau, marchizul Antoine-Alexandre Davy de la Pailleterie, a servit guvernul Frantei ca General commissaire de Artilerie in colonia Saint-Domingue (astazi Haiti), unde s-a casatorit cu Marie-Cesette Dumas, o sclava de culoare.
In 1762, aceasta l-a nascut pe tatal sau, Thomas-Alexandre, si a decedat la scurt timp dupa nastere.
La intoarcerea marchizului si a fiului sau in Normandia, sclavia inca exista, iar baiatul a avut de suferit datorita faptului ca era pe jumatate negru.
In 1786, Thomas-Alexandre s-a inrolat in armata Franceza, folosind numele de familie al mamei sale ca sa protejeze reputatia aristocratica a familiei. In urma revolutiei franceze, marchizul si-a pierdut proprietatile, dar Thomas-Alexandre Dumas a avut o cariera distinsa in armata revolutionara, ajungand la gradul de General inaintea implinirii varstei de 31 ani.
Thomas-Alexandre s-a casatorit cu Marie-Louise Elisabeth Labouret, iar in iulie 1802, in Villers-Cotterets, Aisne, langa Paris, s-a nascut fiul lor, Alexandre Dumas.
Tatal sau, Thomas Alexandre Davy de La Pailleterie, general al Revolutiei franceze a murit (1806) cand fiul sau avea trei ani si jumatate.
Alexandre Dumas a fost crescut de mama sa si a primit o educatie mai degraba mediocra, insa acest fapt nu i-a afectat afinitatea pentru carti, pe care le citea ori de cate ori avea ocazia.
Povestirile mamei sale despre faptele de vitejie ale tatalui sau din anii de glorie a lui Napoleon i-au starnit imaginatia pentru aventuri si eroi.
Desi saraca, familia tanarului de douazeci si doi de ani Alexandre Dumas, a pastrat atat reputatia distinsa a tatalui sau cat si legaturile aristocratice, aceasta fiindu-i de folos dupa restaurarea monarhiei.
Cariera literara
In 1823, se muta la Paris, unde, datorita caligrafiei frumoase, intra in slujba Ducelui d'Orleans.
Dupa studii neglijate, a lucrat ca functionar in biroul unui notar si a debutat redactand piese de teatru impreuna cu prietenul sau, vicontele Adolphe Ribbing de Leuven. Aceste prime incercari literare au fost esecuri.
Continua sa scrie teatru si cunoaste, in fine, succesul in 1829, gratie reprezentatiei cu Henric al III-lea si curtea sa, la Comedia franceza. Succesul continua pe toata durata carierei sale literare, in genurile sale predilecte: dramatic si romanul istoric.
A fost un autor prolific (cu ajutorul cunoscut al unor "negri", mai ales Auguste Maquet care a participat la cele mai multe opere ale lui Dumas), semnand mari opere, cum ar fi Cei trei muschetari sau Contele de Monte-Cristo in 1844.
Corpul sau a fost mutat in Panteonul din Paris in 2002, nerespectandu-se ultima sa dorinta de "a reintra in noaptea viitorului in acelasi loc in care am in viata trecutului", "in acest fermecator cimitir (din Villers-Cotterets) care are mai degraba aerul unui tarc de flori, unde sa lasi copiii sa se joace, decat al unui camp funebru unde sa culci cadavrele" (1870).
Fiul sau, numit tot Alexandre Dumas, a fost, si el, scriitor, autor al cunoscutului roman Dama cu camelii